CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ A MEDIATORILOR

CODUL DE ETICĂ

ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ A MEDIATORILOR

 

 

 

CUPRINS :

 

 

  1. PREAMBUL 1.1. Definiţii

1.2     Misiunea mediatorului 1.3.      Obiectivele Codului

 

 

  1. PRINCIPII GENERALE

2.1. Libertatea părţilor de a recurge la mediere şi de a lua o decizie 2.2         Nediscriminarea

2.3 Independenţa şi imparţialitatea mediatorului 2.4.          Încrederea şi integritatea morală

2.5.    Secretul profesional – confidenţialitate 2.6.    Conflictul de interese

2.7.    Stabilirea onorariilor

2.8. Răspunderea mediatorului 2.9. Incompatibilităţi

2.10. Calitatea procesului de mediere

 

 

  1. COMPORTAMENTUL PROFESIONAL

 

 

  1. RELAŢIILE DINTRE MEDIATORI

 

 

  1. 5. DISPOZIŢII FINALE

 

  1. PREAMBUL

Codul de etica şi deontologie profesionala a mediatorilor autorizaţi, împreună cu normele privind răspunderea disciplinară a acestora, Legea 192/16.05.2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de mediere constituie principalele reguli îin conformitate cu care mediatorii îşi desfăşoară activitatea .

Codul de etica şi deontologie profesionala al mediatorilor autorizaţi cuprinde ansamblul normelor şi caracteristicilor ce definesc calitatea activităţii profesionale, el având rol de a servi ca linie de conduita obligatorie a mediatorilor, astfel încât aceştia să desfăşoare o activitate competenta şi responsabilă, în conformitate cu etica profesiei .

 

1.1 Definiţii:

În sensul prezentului cod, medierea este modalitatea voluntară de soluţionare a conflictelor dintre două sau mai multe persoane, pe cale amiabilă, cu sprijinul unei terţe persoane neutră, calificată şi independentă, printr-o activitate desfăşurată în conformitate cu prevederile legale în domeniu şi normele prezentului Cod.

 

Mediatorul este persoana neutră, imparţială şi calificată, aptă să faciliteze negocierile între părţile aflate în conflict, în scopul obţinerii unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Probitatea profesională reprezintă respectarea tuturor normelor deontologice şi de organizare şi funcţionare ale profesiei stabilite prin lege, regulament de organizare şi funcţionare, cod etic şi deontologic şi hotărâri ale Consiliului de Mediere.

 

1.2.Misiunea mediatorului

Într-o societate întemeiată pe respect faţă de justiţie, mediatorul îndeplineşte un rol eminent. Într-un Stat de drept, mediatorul are sarcina de a încerca soluţionarea conflictelor pe cale amiabila, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate .

 

Mediatorul nu are şi nu poate avea o obligaţie de rezultat, ci doar de prudenţă şi diligenţă. Soluţionarea conflictului depinde exclusiv de acordul părţilor, misiunea principală a mediatorului fiind aceea de a depune toate efortul de care este capabil şi priceperea pe care o are pentru a sprijini părţile să ajungă la un acord.

 

1.3. Obiectivele codului

Normele deontologice sunt destinate să garanteze, prin acceptarea lor liber consimţită, buna îndeplinire de către mediator a misiunii sale, recunoscută ca fiind indispensabilă pentru buna funcţionare a societăţii. Nerespectarea acestor norme de către mediatori, va duce, în ultimă instanţă, la aplicarea unei sancţiuni disciplinare.

 

Obiectivele prezentului codului de etică şi deontologie profesională sunt următoarele:

  1. a) să ofere mediatorilor liniile de conduită directoare în activitatea pe care o desfăşoară
  2. b) să apere interesul public (medierea este, conf.art.4 alin 1 din legea 192 o activitate de interes public)

 

  1. c) să promoveze încrederea în mediere ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor.

 

 

  1. PRINCIPII GENERALE

 

 

2.1 Libertatea părţilor de a recurge la mediere şi de a lua o decizie

2.1.1. Mediatorul are obligaţia de a se asigura că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevăzută de legile speciale.

 

2.1.2. Mediatorul trebuie să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele.

 

2.1.3. Mediatorul va informa părţile, de la început, în ce va consta activitatea sa şi asupra faptului că decizia finală le aparţine în mod exclusiv şi că se pot retrage oricând din procesul de mediere.

 

2.1.4. Mediatorul nu va oferi părţilor consultanţă legală sau de specialitate, în schimb poate sfătui părţile că pot obţine asistenţă juridică independentă sau de specialitate.

2.1.5. Mediatorii trebuie să acorde asistenţă numai în cazul în care au calificarea necesară pentru a răspunde în mod rezonabil orizontului de aşteptare al părţilor angajate în mediere.

 

2.2 Nediscriminarea

Mediatorul nu va refuza activitatea de mediere şi nu o va exercita la standarde inferioare din motive ce ţin de rasa, culoarea, naţionalitatea, origine etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea sau originea socială a părţilor.

 

2.3. Independenţa, neutralitatea şi imparţialitatea mediatorului

Mediatorii trebuie să fie independenţi, neutrii faţă de dispute şi părţi şi să conducă procesul de mediere într-un mod imparţial. În exercitarea atribuţiilor lor profesionale trebuie să se bucure de deplină independenţă faţă de entităţi care ar putea avea interese în cauzele în care are loc medierea. Această independenţă trebuie să fie de natură a le garanta imparţialitatea, neutralitatea şi echidistanţa faţă de cauză, rezultatele acesteia şi părţile implicate în dispută.

Mediatorul trebuie să evite orice situaţie de natură să îi limiteze independenţa şi să respecte normele de etică profesională .

Dacă în orice moment din timpul procesului de mediere mediatorul îşi pierde aceste atribute, el este obligat să aducă acest fapt la cunoştinţa părţilor implicate în conflict şi – dacă este cazul – să anunţe entitatea care a referit cazul.

 

În situaţiile în care vor fi soluţionate prin mediere conflicte de familie, independenţa şi imparţialitatea mediatorului nu pot fi argumente pentru a ignora sau neglija interesul superior al minorului.

 

2.4. Încrederea şi integritatea morală

Relaţia dintre mediator şi părţi se bazează pe încredere, având la bază cinstea, probitatea, spiritul de dreptate şi sinceritatea mediatorului.

 

2.5. Secretul profesional confidenţialitatea

Prin însăşi natura misiunii sale, mediatorul este depozitarul secretelor părţilor implicate în procedura medierii şi destinatarul comunicărilor de natură confidenţială.

 

Fără o garanţie a confidenţialităţii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a mediatorului .

 

Mediatorul trebuie să respecte secretul oricărei informaţii confidenţiale de care ia cunoştinţă în cadrul activităţii sale profesionale. Această obligaţie nu este limitată în timp.

 

2.6. Conflictul de interese

Mediatorul trebuie să refuze preluarea unui caz dacă ştie că există împrejurări care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi atunci când constată ca drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii.

Mediatorii vor face cunoscute toate conflictele de interese potenţiale sau existente de care sunt, în mod rezonabil, conştienţi. Comunicarea conflictelor de interese se face atât către părţile în conflict cât şi, dacă este cazul, entităţii care a referit cazul. Dacă părţile nu-şi dau acordul expres privind participarea sa, în continuare, mediatorul, într-o asemenea situaţie, este obligat să renunţe la soluţionarea respectivului caz.

 

De asemenea, mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi intr-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii .

 

Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau actele de care a luat la cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere .

 

2.7. Stabilirea onorariilor

Mediatorul trebuie să informeze părţile cu privire la onorariu, iar valoarea însumată a onorariului şi cheltuielilor ocazionate de procedura medierii trebuie să fie echitabilă şi justificată. Ei vor explica părţilor baza de calcul şi valoarea onorariilor, precum şi a deconturilor de cheltuieli.

 

2.8. Răspunderea mediatorului

Mediatorul răspunde civil, penal şi disciplinar, pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale, în conformitate cu prevederile legii civile, penale şi normelor stabilite de Consiliul de mediere.

 

Încălcarea prevederilor prezentului cod constituie atingere adusă                                                                                                            probităţii profesionale şi atrag sancţionarea conform legii.

 

2.9. Incompatibilităţi

Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale .

 

2.10. Calitatea procesului de mediere

Mediatorii trebuie să depună toate diligenţele necesare în vederea prestării unui serviciu de calitate în condiţii de siguranţă, respect reciproc, egalitate de şanse, respectarea diversităţii, corectitudine profesională şi procedurală.

 

 

  1. COMPORTAMENTUL PROFESIONAL

3.1. În exercitarea profesiei, mediatorii au obligaţia să respecte hotărârile Consiliului de Mediere.

 

3.2. Mediatorul trebuie sa adopte un comportament apt de a contribui la creşterea prestigiului profesiei. Pentru aceasta el trebuie să                                                                      fie devotat profesiei, să-şi îmbunătăţească tehnicile şi practicile profesionale, urmând în acest scop cursuri de formare continuă. Mediatorul trebuie să se asigure că personalul angajat sau administrativ necesar activităţii de mediere respectă deontologia şi secretul profesiei .

 

Toţi mediatorii, astfel cum sunt definiţi în conţinutul legii, trebuie să se abţină, chiar în afara exercitării profesiei, de la orice încălcări ale legilor, regulamentelor şi regulilor profesiei, şi de la orice acţiuni contrare imparţialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbire demnităţii acesteia, adică probităţii profesionale.

 

3.3. Mediatorul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă, veridică şi cu respectarea secretului profesional, a altor principii esenţiale ale profesiei şi a regulilor de publicitate stabilite prin norme aplicabile profesiei.

 

Mediatorul va evita să facă menţiuni care să aducă atingere intereselor altor practicieni în mediere.

 

 

  1. RELATIILE DINTRE MEDIATORI

4.1. Practicienii în mediere îşi datorează amabilitate şi respect reciproc. Acestea exclud vulgaritatea şi manifestările necuviincioase. Ei trebuie să se abţină de la orice atitudine jignitoare ori imputări rău voitoare, în general să se abţină de la orice acţiune susceptibilă de a aduce daune altor colegi mediatori.

4.2. Divergenţele dintre mediatori se vor soluţiona pe cale amiabilă, iar în situaţia nerezolvării pe această cale, vor fi supuse dezbaterii Consiliului de mediere, constituit în instanţă disciplinară .

 

 

  1. DISPOZIŢII FINALE

Regulile privind conduita etică şi deontologia profesională sunt obligatorii pentru toţi mediatorii.

 

 

Adoptat astăzi, 17.02.2007, de Consiliul de Mediere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

×